Lira Calatorului - mare petrecere mare :)

"Am avut bucurii si tristeti am avut 

In iubire am crezut si sperante-am risipit

Ochi frumosi ne-au privit, inimi calde ne-au iubit

Si prin locuri de popas amintirea ne-a ramas"

Lira Calatorului, aflata la prima editie (ceva imi spune ca vor exista editii viitoare :), a avut loc la Targu Ocna, in perioada 6-9 februarie 2014; cazarea si masa au fost la Hotelul Magura, o locatie primitoare si generoasa; Si…cam atat despre datele tehnice, legate de acest eveniment - restul e poveste, buna dispozitie, cantec si relaxare. Bogdan Ladaru, gazda acestei intalniri, ne-a surprins asa cum nu cred ca s-a asteptat cineva. Fara exagerare, nu pot vorbi despre aceste zile decat la superlativ.

N-a fost o lira obisnuita, n-am avut munte, n-am avut trasee pana la epuizare (si totusi, epuizati ne-am intors :), n-am avut concursuri, dar…nu ne-a lipsit nimic (decat cativa oameni, poate, absenti motivati). Asa ca….mai bine vorbim despre ce am avut si ne-a incarcat bateriile pana la urmatoarea revedere. 

Desi de regula sunt prima care zic “hai sa mergem”, de data aceasta imi propusesem sa stau cuminte acasa, ar fi fost primul weekend fara o iesire, dupa muuulta vreme; dar, n-a fost sa fie, asa ca joi (mai nou, weekendul incepe de joi ;), profitand si de vacanta copiilor, ne-am imbarcat cu mic cu mare in microbuzul lui Iulian, mai multi copii decat adulti, si am ajuns in apus, la Targu Ocna, unde, pana seara tarziu, oaspeti din toata tara au continuat sa ni se alature.

Primirea traditionala, cu un colac apetisant si sare, palinca usor indulcita si zambetele cu subinteles au fost primul semn ca se intampla ceva…. Etajul 3 al hotelului a fost luat in stapanire de Clubul Iacomi, cu 2 mici exceptii (vecinii nostril ne-au cunoscut ulterior, in diminetile cu chitara  lui Puiu). La cina am avut primul “soc”: restaurantul elegant si dichisit ca pentru Revelion ne astepta cu o formatie de nota 10, feluri alese, vin pentru toate gusturile, ring de dans generos, astfel incat, ne-am intrebat din nou, daca suntem la locul potrivit, bocancii si hainele de munte nu se prea asortau cu mediul inconjurator… Seara a continuta cu muzica live, dans, concert CALEnDAR+Piticu (pe care l-am ascultat pt prima data, dar mi-a placut enorm), discutii amicale, chitara pe hol, la etajul 3, pana la ore mici, cantece de dor si munte, cabana, vin si prietenie…

Ziua a doua a fost putin diferita…Plimbarea la salina a fost un bun prilej pentru copii sa se dea in masinute sau leagane, tobogane, etc, sa alerge, sau sa se joace, iar pentru noi sa ne exersam abilitatile pentru tenisul de masa, dar sa si ascultam chitarile nelipsite; Oameni frumosi = o zi frumoasa. “Refacerea” a continuat cu pranz, somn, sanius, cina, dans, voie buna :). Cam plictisitor sa faci aceleasi lucruri 3 zile si nopti la rand, nu ?! Pentru diversitate, ne-a mai (in)cantat Sorin Borzos, Florentina Dimulescu, Piticu, Laurentiu (Calauza 3+1), Puiu - neobosit si cu o bucurie de a canta cum rar am vazut printre chitaristi, la munte.

Ziua a treia a fost dedicata naturii si drumetiei (unii din noi au ales Salina, din nou, pretext pentru joaca si relaxare). In numar mare, insotiti de prietenii de la Focul Viu, Marea Neagra, Petrodava, Excelsior etc, am iesit pe Dealul Magura, am respirat aer primavaratic, am “bifat” Monumentul Eroilor si Manastirea Magura Ocnei si am incercat sa ne dam cu sania (Oana stie….! ). O plimbare necesara, in contextul acestor zile :).

Seara festiva a fost si mai festiva decat celelalte 2, au lipsit doar hainele de gala…Muzica buna, veselie mare, dansuri pe toate genurile de muzica, planuri pentru iesirile viitoare sau pentru proiecteimportante(cum este amenajarea Centrului de agrement de la Rasnov)… chitara pana dimineata, somn circa 2 ore…dar cine mai tine socoteala ?!!! Desi singurul “efort” a fost sa ne simtim bine, Bogdan ne-a si premiat, am primit cu emotie atestatul de “Calator” care ne obliga sa ne ocupam cu seriozitate de acesta pasiune, dar si nelipsitul “drob de sare”.

Ziua de duminica a venit prea devreme si a fost dedicata imbratisarilor, pupaturilor, promisiunilor ca ne vom revedea curand, indiferent pe care munte; ne-am raspandit in cele 4 zari, pe la amiaza, cu soare de jur imprejur, cu sufletul plin de bucuria unor zile de poveste (si tristetea kilogramelor in plus :))). Sunt oameni frumosi oamenii acestia, pe unii dintre ei ii cunosc de putina vreme, dar mi-s dragi, indiferent ca ne vedem in fiecare luna sau o data pe an. 

Desi diferita, aceasta lira a fost impecabil organizata, din punctul meu de vedere, toate felicitarile merg catre Bogdan-Laurentiu Ladaru & comp, ca dovada, o sa avem nevoie de mult timp dupa, sa ne “refacem” :) . Multumesc pentru tot si sa ne vedem cu bine !!!