Tunis, Cartagina, Sidi Bou Said

Am promis ca voi reveni cu impresii despre cateva obiective din Tunisia, toate pot fi vizitate prin intermediul excursiilor optionale sau, pe cont propriu, cu riscurile aferente. In acest post, despre Tunis, Sidi Bou Said, Cartagina.

Tunis este capitala Tunisiei, situata in nordul tarii in apropiere de lacul Tunis, o laguna joasa, si de golful Tunisului din Marea Mediterana. Orasul este impartit intre Ville Nouvelle (orasul nou), cu bulevarde largi, cladiri moderne, magazine si sedii de firme, unde cea mai circulata artera este Avenue Habib Bourguiba, foarte aglomerata si plina de cafenele pline ochi, orientate catre strada, ca la Paris J si vechea Medina (orasul vechi).

Vechea Medina dateaza din sec.7 si este si ea pe lista patrimoniului UNESCO. In vechea Medina se afla 2 moschei, inchise bineinteles pentru ne-islamici, 3 mederse (scoli coranice) dar si un palat Dar Othman.

Am vazut tancuri, garduri de sarma ghimpata, in fata principalelor institutii, soldati inarmati, multa politie; in rest, viata parea ca se desfasoara normal, chiar daca acum ceva vreme, si aici a avut loc o revolutie, m-au impresionat, ca peste tot in tara, autostrazile si drumurile foarte bune.

Dupa turul de oras, dimineata devreme am vizitat situl arheologic al Cartaginei, astazideclarat monument UNESCO. Nu recomand vizitarea acestui sit fara ghid; intrucat vizita noastra aici a fost relativ scurta, am vizitat doar  termele antoniene, nu si vizitat muzeul arheologic. Termele Antoniene care au fost cele mai mari bai publice din Imperiul Roman la un moment dat, astazi sunt cel mai bine conservat sit arheologic din Tunisia. Pe o platforma speciala gasim un fel de harta din marmura alba care este o reconstituire a termelor, iar 2 coloane repozitionate indica inaltimea initiala a termelor. Ghida noastra ne-a explicat ca termele au fost construite pe timpul imparatului Hadrian, aveau incaperi simetrice pentru barbati si pentru femei- erau de altfel un loc de socializare foarte important- caldura era asigurata printr-un sistem subteran de cuptoare si exista un bazin special pentru hidromasaj. Fiind atat de bine conservate atrag un mare numar de vizitatori, de regula, doar ca, la ora aceea, eram doar noi printre ruine, ne-am fotografiat, ne-am plimbat, am admirat marea, am visat putin, la alte vremuri….

Despre Sidi Bou Said am citit un articol in avion, intr-o revista pusa la dispozitie de catre compania aeriana, ocazie cu care mi-am mai exersat franceza mea de liceu…era o fotografie pe 2 pagini, alb albastra care mi-a ramas intiparita in minte….mi-am completat imaginea, plimbandu-ma pe strazile in panta, inguste si stralucitoare (de soare, nu neaparat si de curatenie).

Sidi Bou Said este situat la 20 km de Tunis, pe malul Mediteranei, este denumit si orasul artistilor, atrage anual personalitati, scriitori, vedete de cinema, etc.Istoria satului merge cu mult timp in urma, in sec.9, cand aici a fost construit un ribat (manastire fortificata) pentru a tine piept invadatorlor crestini se pare. In sec.13 s-a format o comunitate in jurul mormantului unui om sfant Sidi Bou Said, care a dat si numele asezarii. In fiecare an in luna august aici se serbeaza si comemoreaza faptele acestuia, in cadrul unui festival, care a ajuns sa fie foarte mediatizat si gustat de turisti. Pana in 1820 nu a fost permis accesul europenilor aici, dar de atunci satul a fost “descoperit” de Flaubert, Simone de Beauvoir si Andre Gide, care au scris toti despre el si au facut ca numarul de turisti sa creasca de la an la an...

E o terasa uriasa, deasupra marii, ireal de albastre… e impresionant  albul orbitor al zidurilor caselor, puternic luminate de soare, albastrul sclipitor al usilor si ferestrelor, agitatia molcoma a stradutelor intesate cu obiecte de ceramica, suveniruri, esarfe, pete de culoare pe fundalul alb-albastru…  

Dupa plimbarea pe cararea ce duce la mare, ne-am oprit la Café de Nattes, punctul central al satului, unde am savurat cea mai buna cafea din toata Tunisia, care ne-a tinut treze si vesele pana a doua zi dimineata, in zori…. Asa sentiment de relaxare si incantare am mai avut in port la Kavala, acum multi ani …