2 decembrie 2013

Focul Viu - 18 ani

Anul acesta a fost unul plin pentru mine si colegii mei, drumuri mai mici sau mai mari, cupe, trofee sau lire, am folosit orice pretext pentru a ne aduna impreuna si a ne bucura de revedere. Desi aveam alte planuri pentru acest weekend, m-am lasat dusa de val si am facut bagajele pentru Lira Vranceana, organizata de Add Focul Viu Focsani, in localitatea Gresu. 
Am pornit sambata dimineata la drum, cu gandul ca in maxim 4 ore ajungem, la timp pentru traseul anuntat in Cheile Tisitei. Sa mai adaug si ca masina mea a renuntat sa mai dea caldura, s-o fi gandit ca avem destula caldura sufleteasca.....Cum planul de-acasa nu se prea potriveste cu cel de pe drum, si cum Gps-ul lui Nicusor nu e compatibil cu hartile din telefonul meu, am ajuns (mergand pe incredere in Gps-ul meu) la Soveja ! Faina statiune de munte, in paragina ca multe altele, aproape parasita, n-am vazut suflet de om, sa intrebam si noi incotro :); 
Asa ca am urmat instructiunile si am intrat pe drumul inchis Soveja-Lepsa, dand dovada de destula inconstienta (suna mai bine daca-i spun spirit de aventura :D), in masina fiind 3 femei si 2 copii :); Toate bune si frumoase, pana am inceput sa urcam... drumul cu gropi, frunze, crengi, copaci hacuiti, curbe, zapada proaspat cazuta, gheata pe saturate, semnal la telefon ioc :) ; Long story short, am ajuns la Lepsa, unde am rasuflat usurate; La Gresu, ne astepta Nicusor, toti ceilalti fiind plecati deja in traseu, nu am intarziat decat vreo ora jumatate fata de estimarea initiala.

Dupa cazare, masa si planuri, ne-a luat in primire Fane, de la Focul Viu, hotarat sa ne arate tot ce e de vazut in zona: Cascada Putnei, la care am ajuns tot pe 4 roti, Cheile Tisitei, Manastirea etc; In Chei am facut o plimbare scurta, pentru fotografii, ne-am intalnit cu grupul care se intorcea deja, am inghetat bine, fetele au ascultat fascinate povestile lui Fane despre animale; M-a surprins salbaticia zonei (desi am vazut prea putin, promitandu-ne sa revenim, pentru o tura completa), cenusiul padurii, copacii cu forme contorsionate in lupta cu stanca;

Manastirea adaposteste o icoana veche din 1584, primita de le Ierusalim si e situata in afara localitatii Lepsa,  pe un versant, oferind un loc propice meditatiei si celor care cauta un moment de liniste;

Cum ziua era "compromisa", o oprire in plus n-a mai contat, am invadat casa unui prieten de-a lui Fane, unde am fost primiti cu saramaura de peste si mamaliguta calda (sarumana pentru masa), foarte binevenite la ora aceea; Seara ne-a gasit incalziti, cu chef de cantec si voie buna;

Prietenii de la Focul Viu s-au pregatit exemplar pentru cele 2 seri la pensiunea Flora; desi am ratat prima seara, din motive obiective, colegii nostri pot confirma ca distractia a fost completa, noaptea foarte scurta, cantecele lui Puiu au incalzit noaptea geroasa de noiembrie si au alungat spiritele ostile ce bantuie noaptea sfantului Andrei :)
Am participat la jocuri de cabana, ne-am "luptat" pe scaune, pe schiuri, am vizionat materiale interesante ale fostilor Sinistrati, ale celor de la Nemiram Onesti sau Iacomi Piatra Neamt; Testul increderii a fost trecut cu brio de unii dintre noi, mai curajosi, care au incercat aruncarea de pe masa, fiind prinsi fara ezitare; Seara a inceput si s-a sfarsit cu cantece de munte, ne-a alungat la culcare doar gandul ca a doua zi unii mai trebuiau sa si conduca(ce bine-i inteleg acum pe bietii soferi :)); Printre ingredientele serii as mai adauga vinul fiert, cafeaua fierbinte, scrumbia cu ceapa, colacul copt in casa, nelipsita tuica :D ;

Duminica ne-am luat la revedere, nu inainte de a "gusta" din toate surprizele pregatite: Tombola, care a iscat isterie printre participanti, s-a lasat cu "bataie" pe hartia igienica, chibriturile(vitale la munte, de altfel), umbrele, izoprene, cani termo, bete de trekking etc; pana la urma toata lumea a fost multumita, fetele noastre au primit in grija cei 2 ursuleti raniti si bandajati de Fane :); Premierea a fost de fapt ocazia de a ne strange mainile, de a ne multumi reciproc pentru prezenta si implicare, de a primi cate o inima simbolica (foarte faina ideea); Am cantat imnul, ne-am reinnoit "juramintele" de prietenie, pana la urmatoarea revedere si, cu lacrimi in ochi (stim noi cine :), am facut cale-ntoarsa; 

As vrea sa scriu si despre cele mai putin bune...dar daca n-au fost, ce sa scriu ?! Mi-a parut rau ca nu am facut traseul initial propus de organizatori, ca am gresit drumul (dar am mai capatat ceva experienta :D), ca n-am plecat de vineri seara(din motive obiective)etc etc; Peste toate, am avut ocazia si timpul sa stam mai mult impreuna, de vorba, sa ne cunoastem altfel decat pe munte, m-am convins, o data in plus, ca suntem pe aceeasi lungime de unda, ca oamenii sunt cei care conteaza, si ca pentru astfel de oameni, nici un drum nu-i prea lung, ca se pot face lucruri frumoase, daca se lucreaza in echipa(felicitari sincere organizatorilor) si se trece peste divergentele de opinie in favoarea interesului comun; Multumim, Focul Viu, La multi ani si speram sa ne revedem si la aniversarea a 50 ani :)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu