5 februarie 2009

dragostea nu moare...

Am regasit zilele aceste, umbland prin anticariate virtuale, romanul “Dragostea nu moare” scris de Maytreyi Devi, o carte-raspuns la romanul lui Mircea Eliade, “Maitreyi”, o exotica poveste de dragoste si de ce nu, o lectie de viata…

Fiecare din noi am citit poate Maitreyi in liceu, de voie de nevoie, fiind pe lista lecturilor pentru bac...ni s-a spus atunci:” exista si o alta varianta a acestei povesti”...curiozitatea m-a impins atunci sa o citesc si am descoperit o descriere fascinanta a Indiei, a traditiilor si constrangerilor unei familii de intelectuali, o autobiografie a unei femei ce nu pozeaza intr-o femeie iertatoare si nici nu-si mascheaza firea umana, ci dezvaluie si recunoaste momente de euforie, slabiciune, tristete sau revolta...cea care scrie este o femeie impacata cu soarta ei si cu viata pe care o duce, fara a invinui pe nimeni pentru drumul pe care l-a urmat....
Nu mai stiu sa fac rezumate...nici nu as putea, cel putin in acest caz...doar ca o recomand oricui ii place sau nu sa citeasca....si imi permit sa citez, cateva fragmente


"Atunci am înteles ca nimic nu dureaza în suflet, ca cea mai verificata încredere poate fi anulata de un singur gest, ca cele mai sincere posesiuni nu dovedesc niciodata nimic, caci si sinceritatea poate fi repetata, cu altul, cu altii, ca, în sfîrsit, totul se uita sau se poate uita, caci fericirea si încrederea adunata în atîtea luni de dragoste, în atîtea nopti petrecute împreuna, pierisera acum ca prin miracol, si nu supravietuisera în mine decît un întârîtat orgoliu si o cumplita furie împotriva mea însumi."

„”Dacă am fi izbutit ca, în zece ani, să ne scriem câte o singură scrisoare, ar fi fost de ajuns. Cu această unică scrisoare, noi am fi trecut peste toate oceanele şi continentele care ne despărţeau. Când totul se transformă în cenuşă, ceva mai rămâne întreg”

“Omul nu este niciodatã multumit cu tot ce primeste în dar. El însusi este un creator, misiunea sa fiind accea de a-si transforma necazul în fericire.”

“Ti-am privit frumusetea toata viata mea, totusi ochii mei nu sunt satui. Mi-am pastrat inima pentru tine pentru milioane de ani si totusi nu este alinata.”

“Dar viata nu se împlineste prin uitarea suferintei, ci prin zilnica transformare a mâhnirii în întelegere, a cruzimii în tandrete si a amãrãciunii în dulceatã.”
"Existã multã mângâiere în adevãr si multã suferintã în îndoialã."


(Dragostea nu moare, Maitreyi Devi)

Un comentariu:

  1. puneti si voi un referat ca lumea ca avem nevoie de el,ca unul ca asta nu ne este de folos:D

    RăspundețiȘtergere