4 decembrie 2008

bilant 2008

vin Sarbatorile,
se mai sfarseste un an

"a mai trecut un an prin noi
a fost si soare, au fost si ploi....."
ma uit pe lista mea cu "obiective", de fapt, mai mult dorinte, pentru anul 2008 si trag linie...momente bune, rele, oportunitati, ratate sau nu, si alte obiective...cam astea sunt "capitolele" acestui bilant...( mi-am pus ordine in viata, m-am ocupat de mine si de copil, mi-am gasit linistea si increderea in fortele mele, am invatat sa lupt pentru ceea ce imi doresc si sa renunt la ceea ce-mi face rau si nu-mi foloseste...)
din cei 29 ani ai mei, anul de cotitura a fost 2005, nebunesc, frumos si urat, cu amintiri de neuitat dar umbrite de lipsa de responsabilitate, minciunile si promiscuitatea celor intamplate atunci-cei ce au fost "actori" stiu despre ce vorbesc...am trait cu o intensitate de neimaginat, de parca lumea se sfarsea atunci, am iubit si am fost iubita, am mintit si am fost mintita cum numai oamenii care traiesc arzand stiu si pot sa o faca...

l-am amintit...pentru ca de acolo pleaca toate "relele"... telenovela care a fost de fapt viata noastra a inceput atunci si s-a sfarsit...anul acesta, cel putin pentru mine...au fost 3 ani grei, care au lasat urme adanci si hidoase, dar 2008 a fost anul in care chiar s-a intamplat si schimbat una alta, prin punctele esentiale....

din punct de vedere material, am realizat mai mult decat mi-am propus:mi-am amenajat si mobilat apartamentul, l-am transformat in "acasa",dupa 2 luni grele, petrecute intr=o garsoniera oribila, si destule sacrificii

am avansat, in cariera, mi-am luat brevetul de turism si sunt director de agentie :) ; pe langa ca suna bine, mi s-a marit si salariul si-mi port singura de grija(in mare masura)...e o realizare, avand in vedere ca mereu am depins financiar de cineva, si ca acum asta mica depinde de mine...

pe de alta parte...am avut parte de experiente cel putin neplacute, ca femeie...m-am complacut in multe din ele, manata fiind de curiozitate si de dorinta de a afla adevarul; am ras,ne-am distrat, ne-am certat,ne-am impacat, am strigat, am plans, am suferit...pentru ca nu am inteles ca o relatie de 10 ani se poate termina asa simplu, doar pt ca exista o alta"ea", care nu vrea sa renunte la fanteziile ei...am fost martora intr-o poveste destul de urata si ciudata, am mai scris despre ea, nu are rost sa mai insist....

inca nu am toate raspunsurile, poate a fost doar orgoliul lui de a fi cu 2 femei in acelasi timp, la dispozitia lui, cu una pentru sex si iesiri, cu cealalta pentru ca au fost impreuna 10 ani si nu poate renunta de tot, pentru ca langa ea gaseste caldura unui camin si zambetul inocent al unui copil.....sau poate dorinta de razbunare, asa cum a tot spus...nu mai conteaza...l-am vazut ce poate face, cat poate fi de pervers...si nu pot avea incredere intr-un barbat care vorbeste si se poarta atat de urat cu o alta femeie, fie ea si "cealalta"

peste toate...m-a ajutat sa vad ce conteaza, m-a ajutat sa-mi doresc altceva, sa vreau sa devin altcumva decat o femeie banuitoare, lasata acasa, cand el are chef de o iesire sau un sex cu cealalta....astfel incat am pus punct si...de la capat!

2008 se termina in curand...a fost un an si greu si frumos-desi m-a dezamagit in ultimul an, cu atitudinea lui de mare razbunator si don juan, recunosc ca am avut destule momente frumoase impreuna, mi-a fost mai tot timpul alaturi si m-a ajutat...pacat de toate cele urate...poate peste ani, vom invata sa fim mai buni...

dar...ce nu ne omoara, ne face mai puternici...

si ma simt mai puternica, mai calma, impacata cu mine si alegerile pe care le-am facut, in acest sfarsit de an-pentru a incepe un drum nou, poate mai bun, poate mai frumos, poate mai linistit....

despre "prietenul" meu drag, pe umarul caruia am plans de atatea ori si care mi-a ascultat toate prostiile si mi-a aratat ca exista si un drum drept...inca nu pot vorbi...desi ar fi destule de spus-anul ce vine va fi poate mai bun cu el si cu noi....

17 comentarii:

  1. Sper din tot sufletul ca anul asta care vine sa te faca fericita! Fiecare sfarsit e un nou inceput. E mai bine acum pentru tine, ca poti fii pe picioarele tale, poti sa te bucuri de viata, de fetita si poate cine stie la un moment dat de un alt el.
    Anul asta cred ca a fost un an tare ciudat pentru multa lume, nu stiu de ce. Si eu una imi doresc sa treaca mai repede si sper din tot sufletul ca anul care vine sa fie mai bun, cu mai multa liniste si cu mai multa fericire.
    De admirat oricum ca ai avut taria sa o iei de la capat singura si ai reusit!
    O sa vezi ca pana la urma o sa fie bine.
    Va pup pe amandoua.

    RăspundețiȘtergere
  2. multumesc
    asa sa fie!!!
    imi doresc sa zambesc mai mult, imi doresc un copil vesel si senin...si cum sa fie ea, daca eu nu ii dau "exemplu" ?!

    RăspundețiȘtergere
  3. Si eu ma gandeam la 2008 chiar azi...da, a fost un an tare ciudat si tare incarcat, frumos si greu. Per ansamblu, cel mai bun din viata mea, pana acum. Foarte bine ca te gandesti la tot ceea ce ai reusit sa realizezi. Asta trebuie sa punem pe primul loc. Imi pare rau ca "povestea" ta a fost sa fie asa...probabil la fel as fi reactionat si eu, mi-ar fi fost imposibil sa cred ca ceva care dureaza de 10 ani si in care mi-am investit tineretea si visele poate fi tradat asa usor. Ar fi contrazis tot ce credeam eu despre viata. Tot ce am fost invatata sa cred. Nu se intampla asa cum citim in carti sau cum am merita, din pacate. Asta pentru ca investim in oameni care nu merita si ne dam prea tarziu seama de asta. Unii sunt mincinosi si parsivi, altii deschisi din start. Oricum doare. Ma bucur de cate ori constat ca reusesc sa trec peste povesti care m-au facut sa sufar si sa sterg, complet si definitiv, astfel de persoane din existenta mea. Sunt inca in cautarea povestii cu final fericit. Mereu trebuie sa fie o poveste, pentru mine...

    RăspundețiȘtergere
  4. e bine daca reusesti sa "stergi" complet si definitiv anumite parti, povesti sau oameni, care te-au facut sa suferi-eu am o adevarata problema cu asta, le transform in obsesii si devin un don quijote, in lupta c morile de vant.....
    oricum...important este si ce ramane, dupa toate astea...daca ramane intregi si integri, sau schimonositi si urati...
    sa avem parte de un an bun!!!

    RăspundețiȘtergere
  5. oamenii sunt asa cum sunt ei, nu cum credem noi ca sunt. iubesc, tradeaza, plang, se imbata... Important e, asa cum a reusit o prietena sa ma invete, sa ramanem cu gandurile colorate, dupa toate astea...

    RăspundețiȘtergere
  6. gandurile ca si viata, sunt destul de colorate...uneori insa culorile prea intense ne dor, ne ranesc ochii; ii inchidem, ne dorim sa-i odihnim, intr-un tablou alb negru...pana ne u mple sufletul primavara cu verde crud si galben auriu...

    RăspundețiȘtergere
  7. As vrea si putin albastru... Am nevoie de albastru

    RăspundețiȘtergere
  8. da...ce ne-am face fara cer???fara nori?
    fara ochii albastrii...

    RăspundețiȘtergere
  9. Si marea, ana, marea... Ce ne-am face fara ea? :)

    RăspundețiȘtergere
  10. marea...m-a tradat pana acum-si nu am iertat-o inca, poate doar daca o privesc prin ochii fiicei mele, un racusor inebunit dupa apa...
    dar sufletul meu-e de muntean...si se trage la munte!

    RăspundețiȘtergere
  11. trebuie ca e tare frumoasa fetita ta :) Cat de norocoasa esti...

    RăspundețiȘtergere
  12. Nu te cunosc...dar din ce am citit aici te stiu.

    Cindva eram pe acelasi drum. Orice rana in timp se vindeca...ramin urmele dar nu mai doare. Daca as putea sa ma duc inapoi sa-mi dau un sfat...m-as sfatui sa nu mai incerc sa inteleg...ca nu este logica in unele lucruri care se intimpla...nu toata lumea gindeste la fel, sau unii oameni nu gindesc decit la urma, sau poate niciodata.

    Am mai avut o dorinta. Ca cel care m-a facut sa sufar sa ajunga o zi cind sa regrete.

    Iti spun un secret...Dumnezeu face dreptate totdeauna...ai doar rabdare si lasa-L pe El sa judece.

    Am doua fete care de ziua tatalui ca si de ziua mamei imi trimit felicitari ...toarna-ti dragostea in fetita ta...si n-o sa regreti.

    La multi ani tie si printesei tale mici.

    RăspundețiȘtergere
  13. MULTUMESC!
    am ajuns si eu in punctul in care nu mai incerc sa inteleg si nu mai vreau sa stiu 100 de "de ce-uri", care nu fac decat sa ridice alte si alte intrebari...pur si simplu, nu mai conteaza...
    vreau sa-mi vad de drumul meu, bun, rau, cum o fi si sa fie puiul meu centrul universului meu...

    sa fie un an mai bun si sa avem sanatate, ca le-om duce pe toate cate ni le da Dumnezeu!!!
    La multi ani si tie, Rodica...

    RăspundețiȘtergere
  14. Felicitari, ai realizat multe pentru tine si pentru fetita ta! Esti o curajoasa, ai reusit prin fortele tale proprii! Nu multe femei sunt asa curajoase ca tine, multe se complac situatiei si pastreaza aparentele!

    RăspundețiȘtergere
  15. multumesc strumfule...din pacate, am tinut si eu la aparente mult timp...dar am invatat ca sunt lucruri mai importante...
    numai bine iti doresc!
    te mai astept pe aici

    RăspundețiȘtergere