20 decembrie 2008

copil iubit cu ochi senini....

am gasit aici un concurs de colinde...dincolo de idee si premiu, mi-am amintit de un colind pe care il canta mama in casa, in ajun de Craciun, si pe care in fiecare an, in preajma sarbatorilor de iarna, il ascult cu drag, emotie si lacrimi in ochi...il puteti asculta aici

17 decembrie 2008

zi grea...

La multi ani, unei doamne, in primul rand, si multa sanatate...
in al doilea, mananc salata de vinete cu rosii, prima data pe anul acesta cred, pentru ca nu-mi plac vinetele, decat la cuptor, cu rosii si branza...
in al treilea...sunt franta, am avut o zi...plina, stresanta, fara satisfactii...
si cu ghinioane pt altii, dar cum nu am putut sta deoparte, am intrat si eu in ele...o adolescenta de 14 ani a fost intoarsa de la aeroport, pt ca matusa care avea procura pt ea, nu avea cazier...cei de la compania aeriana nu s-au sinchisit sa spuna, in momentul emiterii biletului, parintii nu s-au sinchisit sa se informeze la politia de frontiera si tot asa...biletul e nerambursabil, iar modificarile se fac cu 3 ore inainte...de unde sa stie, ca doar abia la aeroport au aflat...telefoane, agitatie, oboseala, solutii-pana la urma, alt bilet, pe maine ( sper sa nu sune tel maine dimineata la 6....)
si pe langa astea...teancuri de hartii de rezolvat pe birou, urgente gramada inainte de sarbatori, de umblat pr drumuri, tot eu :)
uffff....e greu...acum ma dor ochii, imi trag sufletul in seara asta, beau un ceai cald si dimineata o sa fiu fresh, la datorie...

10 decembrie 2008

"cartea amagirilor"-emil cioran

"JURAMANT VIETII:
Niciodata nu te voi trada de tot;
desi te-am tradat si te voi trada la fiecare pas;
Cand te-am urat, nu te-am putut uita;
Te-am blestemat, ca sa te suport;
Te-am refuzat, ca sa te schimbi;
Te-am chemat si n-ai venit;
Am urlat si nu mi-ai zambit;
Am fost trist si nu m-ai mangaiat.
Am plans si nu mi-ai indulcit lacrimile.
Desert ai fost rugamintilor mele, mormant glasului meu.
Tacere fost-ai chinurilor si pustiu singuratatilor mele.
Ucis-am in gand intaia clipa a vietii si fulgrat-am inceputurile tale.
Vrut-am otrava radacinilor tale, seceta in fructe, uscaciune in flori si secarea izvoarelor dorit-a sufletul meu.
Dar recunoscator e sufletul meu pentru zambetul ce l-a avut doar el si nimeni altul; recunoscator pentru acea intalnire, de nimeni aflata;
acea intalnire nu se uita, ci cu credinta ascunsa in tine rasuna in tacere, inverzeste pustiuri, indulceste lacrimi si insenineaza singuratati.
Iti jur ca niciodata nu vei cunoaste marea mea tradare.
Jur pe tot ce poate fi mai sfant: pe zambetul tau, ca nu ma voi desparti de tine"

4 decembrie 2008

bilant 2008

vin Sarbatorile,
se mai sfarseste un an

"a mai trecut un an prin noi
a fost si soare, au fost si ploi....."
ma uit pe lista mea cu "obiective", de fapt, mai mult dorinte, pentru anul 2008 si trag linie...momente bune, rele, oportunitati, ratate sau nu, si alte obiective...cam astea sunt "capitolele" acestui bilant...( mi-am pus ordine in viata, m-am ocupat de mine si de copil, mi-am gasit linistea si increderea in fortele mele, am invatat sa lupt pentru ceea ce imi doresc si sa renunt la ceea ce-mi face rau si nu-mi foloseste...)
din cei 29 ani ai mei, anul de cotitura a fost 2005, nebunesc, frumos si urat, cu amintiri de neuitat dar umbrite de lipsa de responsabilitate, minciunile si promiscuitatea celor intamplate atunci-cei ce au fost "actori" stiu despre ce vorbesc...am trait cu o intensitate de neimaginat, de parca lumea se sfarsea atunci, am iubit si am fost iubita, am mintit si am fost mintita cum numai oamenii care traiesc arzand stiu si pot sa o faca...

l-am amintit...pentru ca de acolo pleaca toate "relele"... telenovela care a fost de fapt viata noastra a inceput atunci si s-a sfarsit...anul acesta, cel putin pentru mine...au fost 3 ani grei, care au lasat urme adanci si hidoase, dar 2008 a fost anul in care chiar s-a intamplat si schimbat una alta, prin punctele esentiale....

din punct de vedere material, am realizat mai mult decat mi-am propus:mi-am amenajat si mobilat apartamentul, l-am transformat in "acasa",dupa 2 luni grele, petrecute intr=o garsoniera oribila, si destule sacrificii

am avansat, in cariera, mi-am luat brevetul de turism si sunt director de agentie :) ; pe langa ca suna bine, mi s-a marit si salariul si-mi port singura de grija(in mare masura)...e o realizare, avand in vedere ca mereu am depins financiar de cineva, si ca acum asta mica depinde de mine...

pe de alta parte...am avut parte de experiente cel putin neplacute, ca femeie...m-am complacut in multe din ele, manata fiind de curiozitate si de dorinta de a afla adevarul; am ras,ne-am distrat, ne-am certat,ne-am impacat, am strigat, am plans, am suferit...pentru ca nu am inteles ca o relatie de 10 ani se poate termina asa simplu, doar pt ca exista o alta"ea", care nu vrea sa renunte la fanteziile ei...am fost martora intr-o poveste destul de urata si ciudata, am mai scris despre ea, nu are rost sa mai insist....

inca nu am toate raspunsurile, poate a fost doar orgoliul lui de a fi cu 2 femei in acelasi timp, la dispozitia lui, cu una pentru sex si iesiri, cu cealalta pentru ca au fost impreuna 10 ani si nu poate renunta de tot, pentru ca langa ea gaseste caldura unui camin si zambetul inocent al unui copil.....sau poate dorinta de razbunare, asa cum a tot spus...nu mai conteaza...l-am vazut ce poate face, cat poate fi de pervers...si nu pot avea incredere intr-un barbat care vorbeste si se poarta atat de urat cu o alta femeie, fie ea si "cealalta"

peste toate...m-a ajutat sa vad ce conteaza, m-a ajutat sa-mi doresc altceva, sa vreau sa devin altcumva decat o femeie banuitoare, lasata acasa, cand el are chef de o iesire sau un sex cu cealalta....astfel incat am pus punct si...de la capat!

2008 se termina in curand...a fost un an si greu si frumos-desi m-a dezamagit in ultimul an, cu atitudinea lui de mare razbunator si don juan, recunosc ca am avut destule momente frumoase impreuna, mi-a fost mai tot timpul alaturi si m-a ajutat...pacat de toate cele urate...poate peste ani, vom invata sa fim mai buni...

dar...ce nu ne omoara, ne face mai puternici...

si ma simt mai puternica, mai calma, impacata cu mine si alegerile pe care le-am facut, in acest sfarsit de an-pentru a incepe un drum nou, poate mai bun, poate mai frumos, poate mai linistit....

despre "prietenul" meu drag, pe umarul caruia am plans de atatea ori si care mi-a ascultat toate prostiile si mi-a aratat ca exista si un drum drept...inca nu pot vorbi...desi ar fi destule de spus-anul ce vine va fi poate mai bun cu el si cu noi....

23 noiembrie 2008

astazi e ziua mea...

" it's my party
and i cry if i want to
you would cry too
if it would happended to you..."


astazi este ziua mea, cum v-ati dat seama deja :) ... so what, ati putea spune?! si asa o fi, dar pentru mine...e o zi speciala...traditia si experienta persoanala spune ca de ziua mea plang-prietenii stiu de ce :D... nu am sa enumar n motive aici, mai ales fiindca nu vreau sa scriu despre anii ce au fost ci despre cel care este
este ziua mea...si nu m-a intrebat nimeni ce cadou mi-as dori( mai bine, ca si asa nu as fi stiut ce sa raspund :)...am petrecut un pic, am inceput din timp, dat fiind ca nu ne mai reunim ca pana acum, cu toti prietenii, care au fost, dat fiind ca nu mai sunt...acum, o seara cu rudele, o seara cu prietenii( nu sunt la fel de "prieteni" precum cei dinainte), o seara cu iubitul...care este, nu dam nume :D
deci...acesta este primul an, din sirul celor multi, in care nu am sa mai plang-nu se merita, nu am motive, nu mai am pentru cine(sau cine stie ce va fi pana la sfarsitul celor 24 ore ale zilei de 24?! va spun oricum)....anul acesta am sa zambesc cu obstinatie, ca " nu se stie cine se poate indragosti de zambetul tau"-zice o vorba din popor...anul acesta am sa fiu un model de optimism, voie buna si energie pozitiva, am sa-mi transform visele in realitate(numa sa le descopar):
"Visele mele
Se implinesc
Cit bat din palme sau cit clipesc!
Respir iubire,
Maninc iubire,
Va dau la toti si va molipsesc.
Nimic in lume
Nu ma opreste
Sa urlu tare SUNT FERICIT!!!"
ce-am sa mai fac anu asta....sa vedem...deocamdata astazi nu am sa fac prea multe...decat ca am sa primesc cadouri(nu multe, dar frumoase si din inima) si mai ales flori, am sa ma simt cea mai speciala, pentru cei de langa mine si nu numai, am sa merg totusi la birou, ca totusi e zi de luuuni si am sa raspund la toate telefoanele de felicitare:).va dau si numarul de telefon :)?!

22 noiembrie 2008

ninge sfant si pagan...


prima zapada...
primii fulgi de nea...
prima iarna cand copilul meu spune"ninge! hai dam cu saniuta...!"
uitasem cata bucurie imi aduce prima zapada...
iarna vine mai repede intr-un orasel de munte, la fel si toamna, numai primavara se lasa asteptata...prima ninsoare....e un vis, la fel de efemer ca o sarutare, furata la un colt de zi, frumoasa si rece, ca te doare cand a trecut, tacuta si inselatoare, ca tremurul unei aripi de fluture ratacit............prima ninsoare.....

copacii fac o plecaciune in fata mariei sale iarna, in fata primului sol-prima ninsoare....cad fulgi reci si grabiti, iar ei se chircesc, se apleaca, se incovoaie sun greutatea atat de aparenta a fulgilor de nea...apoi se razvratesc....se inalta si stralucesc, iti iau ochii cu albul neprihanit al ramurilor dezgolite.....
Dureroasa stralucire...ochii se inchid, pleoapele cad, se inchina si ele, in fata iernii-va trece poateva dura o zi, o saptamana, o luna, mai multe luni,dar prima ninsoare va ramane o pata, undeva, un vis frumos si efemer..poate ii va lua locul o iarna crunta, un ger naprasnic sau o alta monotonie....

"Ninge fara mila cu vinovatie
Ca o inculpare, ca un martor mut
Ninge ca o nunta, ninge si sfâsie
Se farâmiteaza ultimul salut
Vai de noi, femeie, ninge-a despartire
Vom pleca departe unde avem de mers
Ninge sa desparta gheata si iubire
Oarbe felinare trec spre univers..

Ninge sfânt si pagân
Numai ochii mai ramân
Despartirea s-o mai vada
Ca în rest, noi ne-am stins
Si-am ajuns de-atâta nins
Niste oameni de zapada..."

17 noiembrie 2008

vise de noapte

visez mult...si foarte urat
ma trezesc obosita, prost dispusa, fara chef de viata si energie, uneori

nu sunt superstitioasa, sa cred ca visele mele de noapte ar putea deveni realitate(asta chiar ar fi un cosmar)...dar sunt constienta ca sunt o reflectare a temerilor, frustrarilor si problemelor din viata reala, de zi cu zi....nu le caut interpretari, nu stiu ce sa "fac" cu ele, nu stiu ce sa fac sa dispara...pentru ca nu le mai vreau, ma chinuie si ma fac mai nervoasa si mai irascibila....

a fost o vreme in care visam ca cineva vrea sa ma omoare...si de multe ori reusea...fie ma impusca, fie ma injunghia, fie ma arunca in vreo prapastie...de fiecare data pe furis, pe neasteptate, in spate...nu stiu cine era acel "cineva", era mai mult o idee, decat o persoana pe care sa o cunoscma trezeam cu sentimentul acela de cadere in gol, fara sa mai pot respira macar.....apoi au fost mortii pe care ii gaseam, fie in gradina, fie in casa, dar mereu in calea mea, acuzatori si hidosi....

am visat copii si nasteri premature...copii frumosi, plangand sau cu maini intinse, spre dragoste...dar de fiecare data in visul meu a lipsit bucuria nasterii unui copil, lumina pe care un suflet inocent o aduce in viata fiecaruia din noi.....
aseara am visat un film intreg.....un grup de oameni rai( mafioti sau ceva "interlopi", spaima orasului, oricum) au rapit o scoala intreaga, de fete....le-au tuns(aveau toate parul lung), cu banii luati din vanzarea lui au luat arme, apoi le-au adormit si le-au violat....
m-am trezit cu o greutate in piept si o durere de cap care inca ma chinuie...

un singur vis mai luminos imi amintesc, care a tot revenit, in momente diferite.....o casa frumoasa, cu etaj, situata in diverse locatii, in care ne adunam prietenii de alta data...fie pregatindu-ne de plecare, fie aflandu-ne in vacanta....

casa aceasta alba si frumoasa nu am mai visa-o de mult...imi lipseste...o oaza de liniste si lumina

13 noiembrie 2008

luna plina

Luna plina, fara vina,
focuri fara stralucire,
inima fara iubire...
gandul-numai o-ntrebare
cine oare...cine oare...?

10 noiembrie 2008

lorelei...


"Vâslasul asculta din luntre
Si-un dor îl încearca nespus
Cum poate el stânca s-o-nfrunte?
Când ochii lui cata în sus?”

(Heinrich Heine-Lorelei)
"Legenda spune ca-n vremurile de demult, apele erau populate cu sirene, femei - pesti, de o frumusete si un farmec neasemuite care se iveau uneori, în amurg pe o stânca de pe mal, vrajind cu frumusetea si cântecul lor pescarii si corabierii care navigau si care uitau de stânci si de vâltori, pierind în valuri..."

Lorelei, de Ionel Teodoreanu
Acesta este unul din romanele care mi-au insotit adolescenta...l-am citit si recitit de zeci de ori, cred...si de fiecare data cand am ocazia, nu ezit sa il rasfoiesc... mi-e drag, il recomand cu caldura, o poveste de dragoste emotionanta, si fireste, trista...

Citez aici scrisorile de dragoste:

"Totul ne desparte pe mine si pe tine: distanta, oamenii, viata si poate si destinul.Ti-aduci aminte?Ca sa-l cunoasca pe Cesar, Cleopatra, insotita de un singur credincios, a trecut marea cu barca, infruntand-o, s-a lasat infasurata intr-un sac ordinar si dusa pe umeri in palatul lui Cesar, fara ca nimeni sa-si inchipuie ca intr-un tol purtat pe umeri, regina Egiptului vine sa-l vada pe Cesar.
Iata ce-ti aduce scrisoarea mea.
Nu ma tem nici de zambetul tau, deci nu ma tem de nimic. Sunt cea mai mica fata a lumii intre randunelele ei, fiindca ma infasor in intregul ei necunoscut.Privirea ta nu ma va gasi nicaieri. Amintirea ta nu are unde sa ma afle. Glasul tau nu poate sa ma strige si nu stie unde.

Sunt intre cele patru zari: raspantia lor.Sufletul meu si-a pierdut sufletul copilariei. Sti sa asculti? Auzi vantul la fereastra? Auzi pasarile care pleaca si se intorc ducand si aducand primavara?Sti ce-i nostalgia? Privesti uneori pe fereastra fara sa vezi nimic?Sunt pe acolo si intr-acolo; o apropiere si o indepartare in preajma ta.

Gandeste-te la mine ca la o stea desprinsa din tine si dusa in intunericul fara fund..."

"Daca ar fi fost sa trec printr-o padure cu lupi, ca sa ajung la tine, as fi ajuns cu zdrentele tineretii mele sfasiate, dandu-ti ultima ei suflare.De-ar fi fost sa trec prin ierburi cu serpi, ca sa ajund la tine, cu talpile goale as fi calcat pe suierul mortii mele, aducandu-ti-o sa-i inchizi ochii.
Dar la poarta casei tale vegheaza dragostea;
si mi-am retras pasii ca la iesirea cu icoana din biserica.Cant ragusita pe sub ferestrele casei tale, cum canta copiii italieni pe strazile oraselor noastre, in mizeria frumusetii lor cu ochi mediteranieni.Cant cu mana intinsa sub cer, ca odinioara cei neimpacati la raspantii de drum: Ascultati voi toti bucuria si durerea mea."

"Ramas-bun.
Ma numesc numai Lorelei.Legenda spune ca am ucis.
Anii mei tineri au sunat a cantec, dar am trecut pe langa el cu dragoste de mana si am ramas cu mana intinsa ca a regelui Lear.Mi-e sufletul ca tufisul Paiurului pe coasta Marii Negre: numai ghimpi curbi ce-au incununat odata fruntea lui Hristos.

A trecut o ploaie de primavara si s-a tesut in zare braul frant de matase al curcubeului. Cu el imi incing mijlocul si ma duc..."

6 noiembrie 2008

cutia cu amintiri


recunosc, m-am "inspirat" inainte de a scrie aici (nu stiu sa postez link), dintr-un articol intitulat "mi-e dor sa scriu"... asa ca preiau ideea, pentru ca si mie mi-e dor sa scriu-doar ca de multe ori, ma simt "blocata" in tacere, privitoare pasiva a ce se intampla in jur si cu mine....nu am pretentii de nici un fel, scriu doar pt mine si sufletul meu...dar chiar si asa, am retineri in a posta orice "nastrusnicie" ce-mi umbla prin creier....

dar sa revin...
acum cateva saptamani, in hotararea mea de a pune ordine in viata, la propriu, am pus amintirile pe rafturi......glumesc...mergand la ai mei, am mai gasit o cutie cu scrisori, de care uitasem....si un caiet mare cu coperti groase, pe care mi-l adusese tata sa fac teme, si pe care eu am scris poeziile mele de adolescent rebel...

le-am luat cu drag pe toate acasa, sub privirea intrebatoare si uimita a mamei (ce faci tu cu atata maculatura, de ce nu le-i fi aruncand, nu stiu...?!?) si le-am asezat langa celelalte....nu sunt f multe, doar o cutie, plina...ca le-am reunit si sigilat intre timp....pagini ingalbenite de timp, colorate sau nu, plicuri antice de care nu mai vad, poate si din simplul fapt ca acum scriem mailuri....si alte atatea flecustete, de care nu ma pot desparti...

caiete....carnetele...jurnalul meu...

la inceput au fost oracolele, in scoala generala...doamne ce mai "munceam" la el, inimioare, floricele, zeci de intrebari, le dadeam apoi la toti colegii, sau doar la cei agreati, ca deh, aveam si atunci antipatii...cu emotie il luam inapoi si descifram raspunsurile, le interpretam, le dadeam mai departe....

apoi...jurnalul...primul a fost un banal caiet de dictando, dosit prin cele mai ingenioase ascunzatori...din pacate, intr-o zi de duminica toate "secretele" mele au ajuns pe mana mamei....cate lacrimi am varsat....dar am reluat acest obicei la scurt timp si in cativa ani, s-au adunat cateva caiete (vreo 10 cred...)

in liceu...biletele...apoi o agenda neagra, cu coperti lucioase negre, am pimit=o in dar de Craciun...si ei i-am dedicat atatea ganduri...el mi-a tinut in siguranta secrete si vise, dragostea interzisa, temerile, bucuriile si nefericirile...

carnetelele...au si ele istoria lor...fiindca jurnalul era greu de carat peste tot, in vacante si drumetii, in lungile calatorii cu trenul sau cu masina, scriam pe carnetele minuscule...maxime, date si locuri...flori puse la presat intre paginile lor si frunze adunate cu mult drag....pe prieteni ii "terorizam" in diverse momente, sa-si lase o semnatura si 2-3 cuvinte, sa ne amintim...le-asm pastrat pe toate cu sfintenie, chiar daca prietenii nu mai sunt ce-au fost...pe unii din ei i-am pierdut, pe altii i-am indepartat, altii nu mai sunt in lumea aceasta....dar mi-s cu totii aici, intre paginile acestor caiete...in facultate, scriam pe unde apucam...pe marginile cursurilor, pe servetele in bar sau discoteca, pe pachete de tigari, pe tigari, pe bilete de tren...

caietele din liceu nu le-am pastrat...intr-un moment de rascruce am hotarat sa le rup,sa nu mai ramana nimic....celelalte, au scapat furiilor mele distrugatoare, de-a lungul timpului...de ceva vrem scriu la calculator, e tot un fel de jurnal, dar mai "practic"....cand insa mi-e inima prea grea si mainile imi tremura pe tastatura, ma intorc la jurnalul meu cu coperti negre si reci...

si ar mai fi....scrisorile....ale mele si ale lor...
nu am avut curaj sa le deschid, sa le recitesc...mi-am trecut mana peste ele, le-am sters de praf, am varsat o lacrima...dar e prea devremepentru ele, e prea curand pentru mine....

mai sunt petale de flori, primite sau culese, vederi ilustrate, poze prafuite sau rupte pe alocuri, o piatra de ici, o scoica de colo, o pana pentru chitara, un capac de bere, un desen, o poezie...maruntisuri o mie, franturi de amintiri...fie ca-s de la sapanta, maramures, clujul drag, transfagarasan, bucuresti, dragasani, delta dunarii sau vama veche...sunt toate parte din viata mea...sunt momente pe care le-am trait, alaturi de oameni deosebiti...pe unii as vrea sa-i uit...si sa-mi amintesc mereu, de tot ce a fost frumos!!!

1 noiembrie 2008

imi doresc...

imi doresc sa calatoresc...
sa vad locuri frumoase...
sa vad locuri la care pana mai ieri nu indrazneam decat sa visez

intr-un top personal, destinatiile preferate ar fi:

1. paris
2. grecia
3. italia, in special venetia si malta

si...am sa le vad...e o promisiune...

pe de alta parte, in seara asta, la un pahar de martini, face to face cu gandurile mele, am ajuns la concluzia ca acord prea multa atentie anumitor persoane, chiar si indirect...am starnit rumoare cu ceea ce am scris si s-a inteles gresit....scriu pt mine si despre mine....nu denigrez pe nimeni, nu am nimic cu nimeni....

si nu, dragul meu, nu am sa postez nici o poza cu tine(cu mine), "compromitatoare" probabil pt tine sau pt planurile tale...nu am sa spun mai mult de ce am spus, nu am sa-i scriu ei nimic despre ce a fost intre noi...nu am sa public scrisorile ei de dragoste, sau mesajele pe care ti le-a trimis, cu bune intentii, pt ca mi-a fost si asa greu sa le citesc....nu ai inteles nimic...

si nu am sa mai te incomodez, in nici intr-un fel, pt simplul fapt ca vreau sa fac ceva pt mine si consider ca am facut tot ce mi-a stat in putere....pt ce oare?!

noapte buna...tuturor!

28 octombrie 2008

horoscop...si ganduri de bine




HOROSCOP SAGETATOR, LUNA NOIEMBRIE...

"Cuvintele cheie ale lunii: cariera, familie
Dragoste: Odata si odata, tot va trebui sa accepti ca ceea ce simti este doar o iluzie! In ultimul timp, ai alergat dupa himere, insa acum este momentul de a face un mic efort si de a-ti pune in ordine viata sentimentala. Pe cine iubesti de fapt? Incotro va indreptati? Sunt doua intrebari pe care ti le vei pune, fie ca iti doresti sau nu, in aceasta luna.
Bani: In aer pluteste premonitia unei promovari, bine-meritate de altfel! In aceasta perioada, poti lua cele mai complicate decizii in privinta carierei tale, intrucat vei fi inspirata si practica, deopotriva. Pentru tine, banii vor fi un punct forte al acestei luni!
Sanatate: Sanatate robusta si noroc – cine poate cere mai mult de atat de la viata? Multumita planetei Jupiter, te vei simti in forma maxima si vei reusi sa faci fata oricarei provocari.
Sfaturi pentru noiembrie: Stai cat mai departe de speculatii, riscuri, lucruri dubioase. Vei avea foarte mult de castigat daca te vei concentra pe cariera, stiind ca poti conta intotdeauna pe sprijinul familiei!"

deci....citeam acest horoscop, pt luna ce vine...numa lucruri bune....
eu am superstitiile mele, dar nu pot spune ca cred in horoscop incat sa-mi "traiesc" ziua dupa ce citesc dimineata la horoscop-de fapt, nici nu prea am vreme de asa ceva....alteori, imi atrage atentia...si ma face sa visez.....cum ar fi daca chiar mi s-ar intampla toate aceste lucruri frumoase...?

cred in autosugestie...cred in puterea gandului, fie el bun sau rau...cred in forta noastra de a schimba ceva, cand ne dorim cu adevarat ceva...cred ca oamenii sunt fundamental buni, curati...

cred ca as putea si ar trebui sa schimb ceva in viata mea...poate ca acesta este momentul...desi nu o sa ma bata nimeni pe umar sa-mi spuna" hei, tu chiar nu vezi ca nu e bine asa?!" cred ca inca imi lipseste destula incredere in mine...

sa imi fixez obiective, sau macar sa ma tin de cele pe care le am, lasate in uitare...

sa ma concentrez pe ceea ce am, bun si frumos in viata mea si sa fiu recunoscatoare pentru asta-am o fetita extraordinara, care merita toata atentia mea si tot ce e mai bun pe lumea asta;

sa incep fiecare zi zambind, sa-mi pastrez optimismul si sa incerc sa sa fac ceva bun, in fiecare zi;

sa fiu eu insami, un om mai bun, sa nu ma mai las coplesita de mizerii, de nimicuri, de tristetea distructiva care omoara orice speranta...
sa fac pasi mici, dar siguri si inainte...convinsa fiind ca la capatul drumului, sau undeva acolo, este oaza mea de liniste si frumos
sa iubesc...
sa lupt pentru ceea ce-mi doresc, sa renunt la lupta mea cu morile de vant....sa ma bucur de un nou inceput si sa il fac sa devina realitate...

sa fie, atunci, o luna de noiembrie calda si un sfarsit de an bun, frumos, linistit...si speranta sa ramana cu noi !!!

19 octombrie 2008

missing...

mi-e dor sa iubesc
mi-e dor sa zambesc
mi-e dor sa rad cu toata gura
mi-e dor sa plang de fericire
mi-e dor sa ma plimb prin frunze, de mana
mi-e dor sa-mi fie dor

18 octombrie 2008

adolescentine....

scriam poezii in liceu....daca se pot chema asa....1995-1996
"as vrea sa fiu un inger
de paza la poarta sufletului tau
sa-i apar gingasia
de ura si de moarte
sa-i apar singuratatea
de falsi prieteni ce te mint...

as vrea sa fiu o stea
sa-ti luminez cararea
sa iti veghez uitarea
si sa ma sting cand dragostea te va orbi
si nu vei mai putea sa vezi
o veche stea...."


"as vrea sa fiu langa tine
sa plang si lacrimile mele
sa-ti spele sufletul de ganduri amare.
sa plangi si tu si sa fim amandoi
doi hoinari, parasiti ai sortii
sa plangi, iar lacrima ta
s-o strang in sufletul meu
alaturi de ganduri pe care
le ascund mereu si pe care
le crezi spulberate de vant"

"as vrea sa plec
sa nu mai vad, sa nu mai stiu
sa cred ca nu a fost nimic
si nu ai fost decat un vis.
as vrea sa plec in infinit
sa fiu o stea in univers
la care sa priveasca toti
afland povestea celei ce-a murit...

sa fiu o stea ce-ti va veghea
si drumul, viata, dragostea
o stea ce se va stinge in ocean,
cand vei iubi pe-altcineva..."

"mi-am strigat si mi-am cantat dragostea
cazuta in intunericul uitarii tale.
am plans despartirile noastre
cu lacrimile durerii nesterse
am sperat ca vei auzi glasul
ce striga in noaptea nepasarii tale
ce striga dupa ajutorul tau...

am plans cu lacrimile iubirii
pe locul unde ai plecat
o umbra am strans in brate
si am sarutat buzele reci
ale nimanui...
eram singura si sarutarea ta
sarutarea lui Iuda imi ardea
sufletul inghetat."

TRECUT
intr-o odaie prafuita
paseste cu sfiala
de teama panza de paianjen
sa n-o destrami, de teama.

si mergi incet sa nu trezesti
vreo amintire dureroasa
ce doarme sub oglinda joasa
sau sub covorul prafuit

cand in oglinda ai vrea
sa te privesti
tu, praful nu il da deoparte
sunt amintiri ce daca le trezesti,
vei intelege ca nu-s inca moarte...."

15 octombrie 2008

va fi...




"va fi intr-o seara poate ca si-n alte seri
va fi
o seara de octombre cu palpitari discrete
de frunze
de imagini
de pleoape
si regrete...

vai!
cea din urma seara cand tu vei mai veni
va fi o aiureala de toamna pe sfarsite
o aiurare-n versuri brodate pe-o batista-
simbolul despartirii...

si-atata tot...

si-apoi
nu va mai fi nimica
nu va mai fi nici soare,
nu va mai fi nici luna,
nici stele cazatoare...

si fata de noi singuri
poate
nu vom mai fi nici noi!!!"

acelasi minulescu............

9 octombrie 2008

idei de cadou...




sunt in pana de idei-ca de fiecare data cand trebuie sa cumpar cadouri...deci as vrea sa fie...nici banal, nici extraordinar, nici interpretabil, nici neinsemnat, nici mic, nici prea scump....ce sa fie, ce sa fie......?


astept sugestii...

6 octombrie 2008

zambesc, in ciuda ploii....


buna dimineata, de luni...

zambesc :)

desi afara ploua mocaneste, cerul e intunecat-plumburiu, balti pe jos si frunze peste tot(au intrat pe sub usa, in birou )

am zis: sa incep saptamana bine, ce daca ploua si e frig? o fi ea ploaia motiv si pretext de melancolii, dar am timp, toata toamna, sa fiu si melancolica....azi am multa treaba, mult de umblat, o lista intreaga de rezolvat, asa ca....am pornit la birou cu mult optimism si voie buna

in plus, mi-am incarcat bateriile in weekend, m-am odihnit, am iesit la plimbare cu vechi (dar noi) prieteni, am baut o bere, am mai ras, am mai povestit, am mai clarificat din "probleme" :) ...

era sa uit....am baut cafea buna buna, cu lapte, si muuulta spuma...motiv de voie buna si caldura

ma simt bine si relaxata, ceea ce va doresc si voua...sa fie si o saptamana mai buna, poate daca zambim mai mult, va iesi si soarele din nori!

vorba lui creanga: „Ieşi , copile cu părul bălai, afară şi râde la soare, doar s-o îndrepta vremea” şi vremea se îndrepta după râsul meu...”

2 octombrie 2008

cum ne crestem copiii?


intamplator(sau nu), am fost astazi la o sedinta cu parintii
da, se mai fac sedinte cu parintii, cu diriginta, discutii, intrebari,opinii, unde se aduc la cunostinta parintilor planuri, idei ale profesorilor si scolii respective, etc etc....

nu e prima data cand particip
dar...daca la inceput mi s-a parut amuzant, simtindu-ma ca un copil printre adulti si privind ironic la chipurilelor ingrijorate cand se discuta despre fumatul la toaleta, chiuluri organizate sau spontane, in grup sau individuale......de data aceasta a fost putin diferit....am fost intrebati, printre altele, daca suntem de acord cu introducerea in tematica de studiu a unor cursuri de educatie sexuala...toata lumea a fost de acord...desi destui au tacut....

mama singura fiind, si mama de fata, ma simt mai responsabila, mai grijulie si mai stresata de n factori din mediul inconjurator....cum imi cresc copilul? sunt o mama buna, responsabila si un bun exemplu pentru puiul meu?

m-am straduit sa o invat ca exista reguli, ca exista "nu", ca nu totul i se cuvine, cand si cum vrea ea, ca nu e buna violenta, ca nu sunt bune prea multe dulciuri, ca nu e frumos sa tipe, sa spuna "te rog" si "multumesc"...desi nu are decat 2 ani....

dar...constat ca de f multe ori, am de "luptat" cu toleranta, sau nu stiu care e cuvantul celor din jur care spun f simplu...."dar lasa, ca e copil, mai bine ii dai ceea ce vrea(chiar daca e o prostie, o ciocolata intreaga, a 5-a acadea, sau altceva), decat sa planga"...."dar trebuie sa o inveti sa fie mai rea, mai obraznica, altfel o sa fie mereu timida si o sa o bata alti copii"

si....ce sa ii spun cand alti copii nu stiu decat sa dea cu pumnul ca sa ii ia jucariile? ca e buna violenta, de fapt, si ajuta?

cum ne crestem copiii? in spiritul societatii in care traim, in care tupeul si lipsa bunului simt sunt trasaturi ale omului de succes, in care sensibilitatea e deseori confundata cu prostia, in care daca vrei sfaturi despre sex, cu tot ce presupune, citesti reviste de adolescenti....

sau....cum am fost crescuti noi, mai "asezat" si cu constiinta ca trebuie sa fii"om la locul tau", riscand sa crestem niste "neadaptati"?

care este calea de mijloc, calea buna, metoda" sigura", de a avea copii frumosi, sanatosi, puternici?

1 octombrie 2008

Octombrie aramiu



Niciodata Toamna
Tudor Arghezi

Niciodata toamna nu fu mai frumoasa

Sufletului nostru bucuros de moarte.

Palid asternut e sesul cu matasa.

Norilor copacii le urzesc brocarte.

Casele-adunate, ca niste urcioare

Cu vin ingrosat in fundul lor de lut,

Stau in tarmu-albastru-al raului de soare,

Din mocirla carui aur am baut.


Pasarile negre suie in apus.

Cu frunza bolnava-a carpenului sur

Ce se desfrunzeste, scuturand in sus,

Foile-n azur.


Cine vrea sa planga, cine sa jeleasca

Vie sa asculte-ndemnul nenteles,

Si cu ochii-n facla plopilor cereasca

Sa-si ingroape umbra-n umbra lor, in ses

30 septembrie 2008

sfarsit....de septembrie

cum stim cand acel"ceva" se sfarseste?
cand spunem noi "gata" inseamna ca acolo ne oprim?! si daca fara rost sau fara sa gandim rational, mergem mai departe?
cand ne spune el, ca acela e sfarsitul? sau cand spune el ca e sfarsitul "celeilalte"?
cand ne spun toti cei din jur, ca nu mai e speranta?
sau cand inima noastra cedeaza, de dorul nu stiu cui.....

zi de marti astazi...
zi plina si frumoasa de toamna, calda cu frunze aramii, in pragul casei...

partea a doua a telenovelei....
el continua sa o minta si sa joace bine...ea continua sa sufere, si sa iubeasca :), si sa ierte...
sa vedem cine minte, iubeste, sufera mai mult pana la final, eu stau aproape si astept cu inima la gura, finalul apoteotic...nunta sau inmormantare :D

28 septembrie 2008

imi place...

muntele, pentru linistea, maretia si frumusetea lui...ma simt mica, linistita si salbatica, in apropierea lui...hoinaresc ore in sir, pe poteci, culeg flori salbatice, al caror nume nu-l voi sti niciodata si care vor ramane in camera saracacioasa din cabana; caut cascade si paraiase ce sporesc misterul si fascinatia padurii...ma intind pe muschiul verde, umed rece, inchid ochii si imi umplu sufletul cu lumina cerului necrutator de albastru....
imi place marea....pentru zbuciumul nesfarsit, pentru valurile ametitoare si amagitoare...pentru nisipul fin, lipicios, de care nu scapi, pana toamna tarziu, insinuant si pecete, a clipelor furate, la malul marii....pentru iluzia fericirii, ce ne molipseste din prima clipa cand pasim, in nisipul fierbinte, pana in ultima zi, cand ne rupem de agitatie, apa, plaja, vacanta...
imi place muzica...sunt dependenta de ea...veche, noua, tango sau romante, de dans sau de opera...dupa stare, dupa suflet, dupa zambet sau lacrima....ascult mai mereu, daca nu, fredonez, in gand sa in soapta....
imi place toamna...pentru ca sunt nascuta toamna...se poate...e frig, e ploaie, e soare printre nori, amagindu-ne ca va mai fi cald si bine, e mireasma de fructe si crizanteme colorate, e agitatia gospodinelor in piata si bucatarie, pregatind camara pentru iarna....e prilej de adunare, de petrecere, de a fi cu cei dragi, e anotimp de belsug si jumatate de bilant....pana la final de an...e anotimpul in care am iubit...e anotimpul in care ne-am despartit si in care ne-am impacat..... .e anotimpul sufletului meu....si respir aer rece, ma plimb prin frunze palite, alungate de vant, zgribulesc pe alei, cu gandul la un ceai fierbinte si aromat....

27 septembrie 2008

cugetari


Ai grija atunci cind te lupti cu monstrii sa nu devii si tu unul.
Friedrich Nietzsche

Cu cit vorbesti mai putin, cu atit mai mult vei fi ascultat.
Abigail Van Buren

Cu cit omul e mai plin de greseli, cu atit se poarta mai nerusinat cu cei care gresesc si ei.
Johann Pestalozzi

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

toamna

"A fost mereu anotimpul sufletului meu.
Anotimpul in care am simtit ca ma nasc si mor, in fiecare clipa care imi trece prin ganduri si prin sange. Starea in care mi-am afundat obrazul, plina de parfumul unei copilarii indepartate, cu miros de prajitura si cald in casa. Racoarea diminetilor si frigul patrunzator al serilor din ce in ce mai devreme apunand peste mine. Frunzele care scartaie sub picioarele alene mergand prin parcuri pustii si pustiite de trecatorii prea grabiti sa zaboveasca. Bancile reci pe care imi place sa amortesc de frig. Ploile nesfarsite si atat de triste, care iti intra in maduva oaselor si te deprima la infinit. Si care pe mine ma bucura infinit mai mult. Cerul gri, innegurat de nori pufosi sau doar maniosi pe un soare ce intarzie sa apara.

Hainele groase in care te ascunzi tremurand si te lasi apoi cuprins de o moleseala placuta. Toamna pe care imi pare ca o pierd mereu si pe care o caut in mine, unde ecoul ei mi se intoarce cu reverberatii dragi. Toamna care vibreaza in mine la intensitati de care uneori imi este teama.

Mi-e dor de mireasma rece a manunchiului de frunze moarte si atat de vii prin culoare, adunate de pe marginea aleilor. Mi-e dor de tristetea oamenilor de pe strada, zgribuliti si nerecunoscatori pentru cerul incredibil de clar si de aproape. De zambetul pe care il caut pe chipul celor care trec grabiti pe langa mine, nedoritori sa vada viata in afara lor. De lumina care parca ingheata inchisa in picaturile de ploaie cazute pe crengile golite, dar mustind inlauntru de bucuria renasterii. De gandurile mele care pleaca hoinare in cautarea mea, de calatoriile infinite facute in miezul noptii, cercetand dileme fara iesire. De intrebarile nesfarsite, de raspunsurile care par sa nu vina niciodata, dar pe care nu incetez sa le caut.

Asteptarea mea ia sfarsit. Toamna sufletului meu ma asteapta. Oare o sa te gasesc la fel?"

23 septembrie 2008

libertate

"Libertatea este dreptul de a face ceea ce vreau, nu ceea ce se cuvine"
"O fi bine in Rai, dar cele mai interesante persoane nu ajung acolo! "(Nietzsche)

22 septembrie 2008

nu sunt ce par a fi...

"Nu sunt ce par a fi -
Nu sunt
Nimic din ce-as fi vrut să fiu!
Dar fiindca m-am născut fără să stiu,
Sau prea curând
Sau poate prea târziu...
M-am resemnat, ca orice bun crestin,
Si n-am rămas decât...
Cel care sunt!...
Sunt cel din urma strop de vin
Din rustica ulcica de pământ
Pe care l-au sorbit pe rând
Cinci generatii de olteni -
Cei mai de seama podgoreni,
Dintre mosneni
Si oraseni -
Stramosii mei, care au murit cântind:"
Oltule... râu blestemat...Ce vii asa turburat?"
(ion minulescu)

21 septembrie 2008

hotarare...

prietenul meu, Claudiu, Dumnezeu sa-l ierte, mi-a scris intr-o zi de iarna urmatoarele:
"sa avem seninatatea de a accepta ceea ce nu poate fi schimbat, curajul de a schimba ceea ce poate fi schimbat si intelepciunea de a face deosebirea dintre aceste doua posibilitati"(Marc Aureliu)

mie mi-a lipsit mai mereu seninatatea si intelepciunea :)
si am hotarat ca de azi inainte nu o sa ma mai intereseze decat de mine si ce se intampla cu mine...o dau dracului de curiozitate, ca numai rau mi-a facut :); poate o sa fiu mai fericita cand nu o sa mai stiu tot "adevarul" ....

noapte buna, copii...

19 septembrie 2008

si totusi, iubirea...

TOTUSI, IUBIREA

Si totusi exista iubire
Si totusi exista blestem
Dau lumii, dau lumii de stire
Iubesc, am curaj si mă tem...

Si totusi e stare de veghe
Si totusi murim repetat
Si totusi mai cred în pereche
Si totusi ceva să-ntamplat...

Pretentii nici n-am de la lume
Un pat, intuneric si tu
Intram în amor fără nume
Fiorul ca fulger cazu..

Motoarele lumii sunt stinse
Retele pe căi au cazut
Un mare pustiu pe cuprins e
Trezeste-le tu c-un sarut...

Acum te declar Dumnezee
Eu insumi să simt Dumnezeu
Continuă lumea femeie
Cu plozi scrisi în numele meu..

Afara roiesc intunerici
Aici suntem noi luminosi
Se cearta-ntre ele biserici
Facandu-si acelasi repros...

Si tu si iubirea exista
Si moartea exista în ea
Imi place mai mult când esti trista
Tristetea, de fapt, e a ta...

Genunchii mi-i plec pe podele
Cu capul mă sprijin de cer,
Tu esti în puterile mele,
Desi inchizitii te cer...

Ce spun se aude aiurea,
Mă-ntorc la silaba dintai,
Prăval peste tine padurea:
Adio, adica ramai...

Si totusi exista iubire
Si totusi exista blestem
Dau lumii, dau lumii de stire
Iubesc, am curaj si mă tem...

am redescoperit poezia de dragoste....imi lipsea.ceva frumos!
sa fiti iubiti, si sa iubiti!

fara titlu


buna dimineata de vineri

a trecut saptamana, desi e zi grea si astazi, cu multa umblatura si treburi de rezolvat; ma dor ochii inca, desi m-am odihnit, doar cheful de viata ma ocoleste...

sunt inca nori si frig, toamna a pus stapanire pe oras si pe noi....


astazi e ziua unei bune prietene...LA MULTI ANI! fericire, ganduri bune si dragoste, ii doresc...


in rest...

numai ganduri, mai mult sau mai putin bune

a trecut luna plina, desi luna aceasta nu a mai fost atat de rea cu mine, poate dupa ma mai inseninez si eu...


weekend placut!


18 septembrie 2008

yesterday

yesterday
all my troubles seems so far away...

sunt trista...sunt obosita...sunt foarte obosita...noptile nedormite isi spun cuvantul...nu mai avem 20 ani(din pacate);

aseara am iesit...am ras, am baut bere, am ascultat muzica...ne-am simtit bine, doar eram cu prieteni :); imi place acum de ei, sunt asa sociabili, prietenosi, grijulii, sa ne fie si noua bine...ce stiu ei....

eu...sunt obosita...vreau sa dorm vreo 2 zile sau vreo 2 ani, sa ma trezesc intr-un pat de femeie frumoasa :)...

poate o iau razna in vreo zi.....sau altcineva inaintea mea

noapte buna

16 septembrie 2008

3 ani

3 ani,
au trecut pe langa sau prin noi, cu sau fara rost? cine stie? fiecare pentru el...
3 ani...o viata de om, mai mic, ce-i drept, si unde suntem? unii mai fericiti, altii mai putin...muncim pe rupte, ne luptam in continuare, dar am uitat sa mai zambim....?!
unii...cica e fericiti, unii....minte in continuare....altii...viseaza :)
fiecare ce stie sa faca mai bine :)
zambesc, dar e luna plina, din nou!
la multi ani....si numai bine

sau regrete eterne, dupa cum simte fiecare...

14 septembrie 2008

TUDOR GHEORGHE




"serenade din trecut"


Concert Tudor Gheorghe...seara unica, prin noutate, traire, farmec si calitate

toamna rece si dusmanoasa la Piatra Neamt, spectatori zgribuliti, tineri si batrani, bunici si nepoti, laolalta, au umplut sala Casei de Cultura a Sindicatelor, cu aplauze si caldura, intampinandu-l pe domnul muzicii romanesti, Tudor Gheorghe;

In aceeasi zi, in care prietenul si colegul sau de breasla, Stefan Iordache, a pasit in eternitate...in amintirea lui, artistul a cantat "Mana birjar...si du-ma-n noapte..."cu ochii in lacrimi si capul plecat....


Spiritual, ironic pana la sarcasm, modest, dar sigur pe farmecul sau, carismatic si "cu staif", ca sa il citez, elegant si discret, a facut sa treaca 2 ore pe nesimtite...nu "spectacol", ci muzica pentru suflet si inima albastra.....melodii vechi, interbelice, reorchestrate si interpretate in maniera sa unica, mi-au umplut sufletul de bucurie, emotie, frumos....


m-am simtit fericita, pentru putinul timp cat am stat acolo, tintuita in scaunul vechi si ros, al Casei de Cultura, dar dorind sa ma ridic si sa dansez sau macar sa fredonez si eu, asa cum faceam mai acum ceva vreme, la petrecerile noastre....


mi-am promis ca nu o sa mai las alte "treburi" sa ma impiedice sa particip la astfel de evenimente....se intampla si lucruri frumoase in jurul nostru...de ce sa nu le lasam sa ne bucure si sa ne molipseasca de frumos, sa ne mai hranim si sufletul si mintea, sa avem acces la cultura si spectacole, direct, fara intermediari gen cd-uri, calculator, internet...


a fost o seara frumoasa....deosebita si unica...in ultimii nu mai stiu cati ani....

si...prea putin :)

13 septembrie 2008

especially for u :)



buna dimineata de sambata

cafeaua fierbinte, trezit greu si cu durere de cap, somn de-mi pica ochii in gura, mofturile obisnuite de weekend ale piticului meu....


dar incerc sa scriu cateva randuri, sunt datoare :D

adica....pentru "prietenul" meu, ca tot nu i-a placut titulatura, trebuie sa ii spun ca a avut dreptate, chiar am "confundat" blogul cu un jurnal....e gresit spus pentru ca nu l-am confundat ci asa l-am considerat pt mine, din simplul fapt ca fiecare scrie ce vrea pe blogul lui, nu?


si daca pt mine important e sa-mi astern gandurile in scris, si sa incerc sa mi le pun in ordine, nu e nici o problema, nu? pana la urma, nici nu astept comentarii, nici sa le citeasca cineva, fiindca nu cred ca prezinta vreun interes pentru cineva, exceptie facnd vreo 2-3 persoane.....


in fine, cam asta e, voiam doar sa stie ca nu il mai consider "vinovat" ca mi-a furat jurnalul :)


si spor la treaba pe ziua de azi :D


PS: la noi vine iarna, cat de curand cred....

9 septembrie 2008

i am a spy

spionez...si nu sunt mandra de minedar....scopul scuza mijloacele :D
sunt avida de informatii, ma macina gandul de A STI....tot ce nu stiu, fleacuri poate, dar nimicuri care lipsesc si care nu ma lasa sa imi completez "tabloul" acesta, telenovela asta ce dureaza de 3 ani de zile......si uite asa, vanez informatii....speculez si fac conexiuni....pun fapte cap la cap, chiar daca sunt vechi....si nu stiu la ce-mi folosesc....din nou cred ce-mi spune el, despre ce urmeaza.....astept nefericirea altora, de parca asta m-ar face mai fericita......om vedea....ce va fi!

balada strainului...




am gasit pe net, un post cu acest nume.....melodie veche, draga, de munte....
si ma intreb daca apa e adanca
sa ma-nec azi cu jale cu tot......

cafeaua e prea tare in dimineata asta, si amara...un gust amar am si eu, si pofta de viata tinde la 0

nu stiu cand si daca o sa se schimbe ceva
astazi...alte hartii de facut si ce o mai aparea

fara "obiective" clare si concrete, mi-e greu sa ma ancorez in realitate si sa "lupt" pentru ceva///
ma tot gandesc daca sa o dau pe ioana la cresa, sau nu.....

zi buna sa fie.....

ana

ce nume simplu.....
ana

astazi e ziua mea...
si ce daca? adica ziua numelui......
mai plina ca alta data, dar atat de goala, dupa seara de-aseara....

m-am trezit de dimineata, cu ochii rosii de plans...dar resemnata
m-am machiat, m-am imbracat frumos, am afisat zambetul de strada si am plecat la munca.....

doamna coca mi-a adus flori de dimineata
e o femeie deosebita....multumesc

apoi...am luat prajituri, pt colegii de la firma...s-au mancat intre timp, ca a trecut multa lume pe aici...
nasa, mi-a luat cercei, flori, trandafiri superbi,
iulian, mi-a luat de baut si trandafiri ( sic!!)
iulia, mi-a luat flori,
parintii lui iulian, mi-au adus de baut si flori.....

poate trag vreo bauta deseara...cine stie....

si peste toate....ras, flori, prajitura.....
sunt trista si goala......

ascult aceeasi muzica de plans.....
tu, numai tu, cu ochii tai verzi....

si sper la mai bine

mi-am luat cercei....si bratara :)

sa fiu sigura ca primesc ceva :D

LA MULTI ANI!

un nou inceput-15 septembrie 2008

buna dimineata
ploua marunt, mocaneste si rece, norii negri dau impresia de sfarsit de lume

dar e un nou 15 septembrie, un nou inceput, de gradinita, scoala, an scolar...am mers cu microbuzul si am zambit :); aglomeratie si multi multi copii sau adolescenti, ca s-ar supara sa le spui ca sunt copii;

emotionati, vorbareti, imbracati modern, unghii lungi si colorate, rimel vizibil, la fete, si totusi nerabdatori sa ajunga la scoala.....
pe de alta parte, un grup vesel de domnisoare a iesit din barul de vis a vis, plecand probabil la deschiderea anului scolar :), dupa cafeaua de dimineata, presupun :D

ce sa zic....bafta celor care incep si continua, eu mai astept un an emotiile si stresul primei zile de scoala.....

8 septembrie 2008

alexandrina hristov...

ascult muzica....sunt dependenta de muzica....alexandrina hristov
am descoperit-o din intamplare.....datorita unui prieten....e grava, insinuanta, emotionanta....
se pliaza pe starea mea de spirit....ambigua, fara a o putea defini, fara a o putea schimba,,,,

tu, numai tu, cu ochii tai verzi...
sa te astept, sa te visez

numai tu,
poti sa astepti....

sunt trista....sunt deprimata....nu stiu ce vreau...nu stiu ce fac cu viata mea...nu stiu ce astept

si mai ales, nu stiu de ce scriu aici, de ce scriu, in general.....

7 septembrie 2008

sadness of darkness

seara....
agitatie, desi duminica....
enervare, desi nu stiu de ce

poate pentru ca astept sa mi se dovedeasca contrariul, ceea ce nu se intampla, mi se confirma doar ca intr-adevar, exista doar indiferenta, si vorbe goale.....
oricat de mult as vrea sa mai cred in ele, faptele spun contrariul de fiecare data....

si inca mai doare si inca nu vreau sa accept...
si ma intreb de ce mai scriu....de ce scriu aici....de unde nevoia asta de "afisare"? nu mai e suficient jurnalul?

cafeaua de dimineata

buna cafeaua.....e si asta o dependenta
ca daca nu e, parca nu am pornire, nu intru in ritm...si atunci se duce pe copca toata buna dispozitia si ziua implicit

la multi ani, tata!!!
la multi ani, teo!!!

sa fiti sanatosi si fericiti!

e soare de august afara, duminica si nu-mi vine sa fac nimic

ma intreb de unde nevoia asta de a scrie, de a sti, de a cauta, de a intreba si a cauta raspunsuri...

dar....inca astept...deznodamantul....
nu stiam ca am atata rabdare

2 septembrie 2008

ganduri

azi dimineata, in drum spre servici, m-a abordat o femeie...tanara, imbracata curat si frumos, in negru....sa-mi spuna ca sotul ei a murit saptamana trecuta si l-a ingropat....ca oamenii sunt rai, dar ca ei nu ii pasa.......
am zambit, dar m-am cutremurat.....mi-a fost mila de ea
si teama....
cat ne trebuie sa deviem de la "normal"? de la ceea ce legile si oamenii considera a fi normal, corect, sanatos? ce tragedii i-au dus acolo unde sunt?

cunosc si eu cateva cazuri, persoane cumva apropiate, vecini, mama unei foste prietene......unul din ei a ajuns la sinucidere...

imi doresc sanatate, mai presus de orice....sau asa imi place sa cred

september morning...

buna dimineata...
astept sa beau cafeaua...a doua deja, la birou....
s-a racit....sunt reci diminetile si noptile la munte...
sunt....calma....si astept
naiva cu siguranta, sau poate e doar o incredere nesfarsita care nu se mai termina, indiferent de cate suturi iau.....
aseara-o relativa discutie dupa concedii, al meu si al lui.....al nostru nu mai e de mult....el, sfidator si superior, un fel de Dumnezeu care pedepseste si razbuna nefericiri trecute.....adica asa spune....
eu....cu lacrimi in ochi, ca intotdeauna, ma intreb cat trebuie sa mai ascult si sa mai cred povestile lui, despre pedepse, razbunari, regrete, etc etc

......de 2 ani de zile.....astept sa-mi "dea drumul"....sau macar sa ma lase in pace, sa sufar fara noi si noi motive si mai ales fara sa ma mai minta.....ca daca tot nu avem nici o treaba....de ce sa ne mai "intersectam".....

el.....traieste o poveste de dragoste...desi nu a lui :D, cu...ea///aceeasi care nu ma lasa sa dorm noptile de ani de zile......si o neaga cu vehementa, minte pana la cer si inapoi.....ca nu cumva sa-i dejoc eu planurile......

telenovela?!

nu, nebunie.......

acum....poate e atat de bolnav incat sa si faca lucrul acesta...l-am vazut cu cata inversunare vorbeste de razbunare.....
si cine stie cate.....

buna cafeaua......

10 mai 2008

sambata seara

buna seara.....

weekend.....ce-o mai fi insemnand acest cuvant......ca in atatea seri, suntem acasa, singure, eu si bebe....sunt oarecum trista, oarecum blazata, si aproape tot timpul nervoasa....uneori simt ca nu mai sunt eu....am devenit o alta persoana....de regula mai rea, mai pesimista, mai inchisa...

si sunt stresata...de munca, de plictiseala, de kg in plus....si mananc de stres, in loc sa ma mobilizez sa slabesc....sa fac ceva efectiv pt mine....

mi-e dor de jurnalul meu din adolescenta....mi-e dor de mine, ce-a de atunci, nesigura si complexata, naiva si atat de increzatoare!!!

s-au dus toate pe apa sambetei, intr-o zi, intr-un an, sau in mai multi......am ramas goala, pe dinauntru, goala de ceva bun, am strans cu inversunare ura, dispret, regrete, nemultumire, le-am gasit loc la mine in suflet......si am dat in schimb lacrimi...atatea lacrimi.....